AIKIKAI
  Aikido Aikikai Pitesti
  Dojo Topoloveni
  Dojo Calinesti
  Link Aikikai-AikiTube
  Lectura
  Aikikai Pitesti in lume
  Sponsori
  Galerie
  Articole
  Stagii si evenimente
  Kids Aikikai

  Stiri
...toate stirile   



by DWD Software  
AIKIKAI
 
Acasa > Articole > Chin kon ki shin
  Chin kon ki shin

2004 articol de Dan Penrod

           “O practica creata pentru a ajuta in unificarea cu spiritul universal si pentru intelegerea misiunii divine care este scopul de implinit al vietii unei persoane.” – din glossarul .. The Principles of Aikido, de Mitsugi Saotome.

 

Chinkon este definit ca ... a linisti si a calma spiritul si Kishin este definit ca ... intoarcerea la divin sau kami, care se refera la dobandirea unei stari de contemplare profunda in care persoana este inradacinata in universul divin. Chinkon si kishin sunt practicate de obicei impreuna, unde prima parte, chinkon, implica revitalizarea simturilorsi intregirea spiritului, in timp ce a doua parte, kishin, implica o stare alerta de meditatie. Se spune ca chinkon si kishin impreuna formeaza o metoda de a obtine unitatea cu divinul, chiar daca fiecare are functia ei. Chinkon spun unii, aduna spiritele sufletelor care hoinaresc prin eter in tanden (centrul abdominal) in timp ce kishin activeaza acele spirite.

 

Chinkon-kishin are radacini antice cu referiri in vechile texte Shinto cum ar fi Kojiki. Practica shamantistica a respiratiei mistice si a meditatiei pentru unirea spiritului divin si uman era folosit adesea in vremurile vechi ca pregatire pentru misogi sub cascada, o practica ascetica care presupune meditarea sub o cascada pentru perioade lungi de timp, cu obiectivul purificarii mintii, trupului si spiritului. O-sensei practica adesea acest tip de misogi (purificare spirituala), dar pentru O-sensei, aikido era practica lui misogi zilnica. Din acest motiv fondatorul se pregatea pentru misogi-ul antrenamentului sau aikido, executand tehnici chikon-kishin in incalzire. Practica chinkon-kishin traditionala a fost uitata in traditia Shinto pana cand a fost revitalizata de Onisaburo Deguchi in cadrul sectei religioase Omoto Kyo Shinto, la inceputul anilor 1900. Cand O-sensei l-a intalnit pe Onisaburo si a imbratisat religia Omoto a imbratisat deasemenea practica chinkon-kishin asa cum era predata si practicata de Onisaburo. O-sensei imbratisase bogata cultura si mitologie Shinto inca din copilarie.. Omoto Kyo, ca forma noua a unei religii antice si conducerea carismatica a lui Onisaburo, au avut un efect profund asupra caii spirituale a lui O-sensei.

 

Conform spuselor lui Yasuaki Deguchi, nepot al liderului Omoto, onisaburo Deguchi, Onisaburo a primit cunostintele de chinkon-kishin dintr-o revelatie pe care a avut-o in practici ascetice pe muntele Takakuma. S-a referit deasemenea la o metoda de kishin mentionata intr-o sectiune despre Imparatul Chuai din Kojiki (Registru al intamplarilor antice) si in registrul Imparatesei Jinko din Ni-honshoki (Cronicile Japoniei). In anii urmatori practica chinkon-kishin a fost abandonata de catre Omoto Kyo datorita efectelor profunde si deseori surprinzatoare pe care le avea asupra practicantilor sai. Totusi, practica nu a fost niciodata abandonata de O-sensei si este gasita si astazi in incalzirea pentru Aikido in dojo-uri din jurul lumii.

Exista diferite forme de chinkon-kishin pe care O-sensei le-a integrat in incalziri. Aceste exercitii, desi in general neintelese, chiar si de uchideshi ai lui O-sensei, sunt inca practicate in multe dojo-uri aikido din jurul lumii. Sunt practicate in mare datorita beneficiilor fizice evidente. Sunt practicate deasemenea, in parte, pentru importanta lor istorica. Studentii fondatorului care retin aceasta practica difera semnificativ in detaliile, cat si in nivelul de importanta acordat acestor exercitii, si majoritatea le predau nu pentru a fi intelese. Un student a lui O-sensei a spus ...”Le practicam pentru ca sunt foarte importante... Sensei a spus ca vom descoperi semnificatia acestor exercitii pe cont propriu.”

 

Furitama: „scuturarea sufletului” , „calmarea ki-ului” , sau „vibratia spiritului”

 

Furitama este practicat stand cu piciorele departate la nivelul soldurilor. Mainile sunt impreunate cu mana dreapta peste cea stanga. Un mic spatiu este lasat intre palme. Mainile sunt plasate in fata abdomenului si scuturate viguros in sus si in jos. Inspira prin crestetul capului ridicandu-te natural. Dupa aceea expira pana in varful picioarelor in timp ce continui sa scuturi mainile in sus si in jos. Exercitiul se termina in kishin linistit si nemiscat.

Acest exercitiu chinkon este intentionat sa adune spiritele divinului in centrul persoanei... calmand spiritul ... vibrand sufletul. Este un mod eficient de a-ti aduna gandurile, de a centra mintea si de a concentra intentiile.

O alta forma a „vibrarii spiritului” poate fi vazuta in ridicarea mainilor deasupra capului, scuturarea lor viguroasa in timp ce degetele sunt extinse si dupa aceea aruncand mainile spre pamant. Fondatorul vorbea despre scuturarea prafului din incheieturi cand se referea la acest exercitiu. Pentru el era o miscare vitalizanta de a scutura impuritatile din corp.. o forma de misogi pentru pregatirea practicarii aikido-ului.

 

Torifune: „vaslind in barca”

 

Torifune, deasemenea cunoscut sub numele de kogi-fune sau exercitiu de vaslire implica mainile si corpul miscandu-se  intr-un ritm de vaslire. Conform Kami no Michi, un text important in Shintoism, mainile erau stranse in pumni, cu degetul mare inauntru, si miscarea mainilor era liniara. Poze cu O-sensei il arata executand miscarea cu stransoare traditionala de pumn, cu degetul mare in exterior, miscare fiind practicata atat linear cat si intr-o miscare de vaslire.

 

Ibuki Kokyu: „Respiratie adanca

 

Ten-no-kokyu: Respiratia cerului

Respiratia cerului implica o inhalare adanca, cu mainile apropiate in fata noastra, ridicand mainile in postura ten-no-kokyu, apropiate deasupra capului. Continuam dupa aceea spre respiratia pamantului...

Chi-no-kokyu: Respiratia pamantului

Respiratia pamantului implica o expirare inceata aducand mainile inapoi jos in postura chi-no-kokyu. Mainile sunt aduse prin lateralele corpului ca si cand am impinge in jos universul pana cand mainile ajung inapoi in fata abdomenului pentru a completa cercul.

 

In general cercul este repetat de trei ori succesiv. Cand este practicat, de obicei exista o pauza de kishin la sfarsitul ciclului de respiratie. Cand este combnat cu celelalte exercitii tranzitiile se schimba si kishin-ul se poate muta la sfarsitul altor combinatii.

Furitama, toifune si ibuki sunt deseori practicate impreuna in combinari variate. Cateodata furitama este intercalat cu ibuki. Alteori furitama este intercalat cu torifune. Aceste practici variaza de la o asociatie de aikido la alta cat si de la un dojo la altul in aceeasi asociatie.

Este interesant de stiut ca asociatiile aikido influentate de Koichi Tohei practica multe alte exercitii kihon undo pe care tohei le-a imbratisat si extins... fiind ajutatoare pentru manifestarea ki-ului. In timp ce interesul lui a parasit vechile cai Shinto si atentia sas-a indreptat catre principiile ki-ului, a luat cateva din exercitiile chinkon-kishin si le-a modificat pentru a complementa noul sau catalog codificat de exercitii ki.

 

Cand am inceput sa practic Aikido acum aproape 20 de ani nu-mi amintesc sa-l fi vazut vreodata pe  sensei Mitsugi Saotome conducand in exercitii chinkon-kishin. Poate fiindca O-sensei a oprit practicarea lor in anii tarzii. Sau, poate este fiindca O-sensei si-a lasat studentii, mai ales in ultimii sai ani, sa ignore vechile practici Shinto care ereau vazute din ce in ce mai anacronistice in Japonia moderna. A fost cativa ani mai tarziu cand am remarcat ca Saotome sensei si-a intordus studentii catre furitama, torifune si ibuki kokyu, posibil isi redescoperea radacinile in aikido si aducea respect acelor traditii vechi.


Articolul original poate fi gasit pe http://theaikidodojo.com apasand aici.

 

 


 |